Ipoteza conform careia Luna s-ar fi format ca urmare a unei
explozii solare extrem de puternice a fost lansata de R.J de Meijer
de la Universitatea Western Cape din Sud Africa si W.van Westrenen
de la Universitatea Amsterdam, Olanda in cadrul unui articol
publicat in revista Earth Moon and Planets International Journal of
Solar System Science.
Pana in clipa de fata exista patru teorii cu privire la formarea
Lunii, si cea mai acreditata este cea a impactului gigantic.
Aceasta postuleaza impactul cu Terra al unui corp ceresc de
dimensiunile planetei Marte, care ar fi creat suficient material pe
orbita din jurul Terrei astfel incat sa se formeze Luna.
Studiul lui Meijer si van Westrenen pleaca insa de la o critica
a teoriei impactului gigantic. Cercetari recente au demonstrat ca
exista multe asemanari intre continutul izotopic al compozitiei
rocioase a Lunii si cea a Terrei. Acest fapt constituie o problema
intrucat simularile asa-numitului impact prevedeau ca doar 20% din
Luna ar putea proveni din Terra, in vreme ce restul de 80% ar fi
fost generat de impactul care ar fi lovit Terra. Prin urmare, cei
doi oameni de stiinta repropun asa-numita teorie a fisiunii,
abandonata in anii ’60.
In acest model, Terra primordiala era un corp rotitoraflat in
rapida miscare, in care fortele centrifuge erau doar cu putin
inferioare celor gravitationale. In acesta situatie, au explicat
Meijer si van Westrenen, o crestere mica a vitezei angulare ar fi
permis unei mase de mari dimensiuni sa se desprinda de Ecuator. Dar
cum ar fi fost generata aceasta crestere a vitezei? Cercetatorii
cred ca prin intermediul unei explozii nucleare a unui georeactor
natural. Practic, fortele centrifuge ar fi concentrat elementele
cele mai grele, precum uraniul si toriul, aproape de suprafata
terestra pe plan ecuatorial, iar concentratia ridicata ar fi dat
viata exploziei care ar fi permis ulterior desprinderea Lunii.
Sigur este ca existenta georeactoarelor este mai mult decat o
ipoteza: in 1970 a fost documentata existenta unui georeactor activ
acum intre 1.5 si 2 mld de ani, la Oklo, in Gabon.
CITESTE SI: